CNCD dă cu stângu-n dreptu’ și produce confuzie în cazul Samaritanus

4421

În luna iunie, cei de la Ambulanța Samaritanus anunțau, printr-un comunicat de presă, că au sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru că sunt discriminați față de serviciile publice: „Serviciul de Ambulanţă Samaritanus a sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu privire la modul în care este discriminat, fiindu-i interzis să folosească mijloacele de avertizare sonore si luminoase (girofarele) pentru a avea prioritate de trecere în misiune. E irelevant că nu s-a ajuns în timp util, la urgenţele de cod galben sau roşu, se arată într-un document al MAI”. În același comunicat de presă se mai precizează că se încalcă un ordin al Ministerului Sănătății care reglementează folosirea mijloacelor de avertizare sonoră și luminoasă. Detaliile, aici în comunicat.

Pentru că nu se întrevedeau semnele soluționării rapide a acestei situații, la puțin timp după aceea, Samaritanus a decis să acorde consultaţii de urgenţă la domiciliu, cu medic specialist, gratuit, fără să fie decontate de CAS Mureş sau de bolnavi. Comunicatul de presă cu toate detaliile poate fi citit aici.

Între timp, la mijlocul lunii septembrie CNCD a luat o decizie în acest caz, în care pare să dea dreptate celor de la Ambulanța Samaritanus, însă hotărârea luată a fost greșită la redactare. Până la obiectul deciziei propriu-zise, se precizează însă că tratamentul la care este supus Serviciul de Ambulanţă Samaritanus de către Raed Arafat din poziția sa de demnitar nu este corectă, cu atât mai puțin cu cât el a trecut prin același tratament discriminatoriu când a dezvoltat proiectul SMURD: „Micile societăți care se ocupă de servicii de salvare cu un număr extrem de redus de autospeciale sunt tratate în mod identic cu servicii de salvare care au un număr mare de autospeciale. Ori acest lucru nu este corect, chiar dacă în percepția reprezentantului primului reclamat, uitând complet de unde a pornit, micile societăți private de salvare „căpușează” statul. În afara faptului că ar trebui să-și aducă aminte de acuzațiile aduse la adresa lui înainte să fie numit de sublaterni „domnule Ministru”, se reține faptul că diferențierea nu se realizează doar prin tratamentul diferit al situațiilor analoage, dar și prin tratamentul egal al situațiilor diferite. În hotărârea dată în cazul Thlimmenos împotriva Greciei din 6 aprilie 2000, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat că „dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a oferi justificări obiective și rezonabile, dar și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite, necomparabile”. Consider că micilor societăți, cu un număr mic de autospeciale, li s-ar putea permite să folosească mijloacele de avertizare vizuale (doar vizuale, nu audiovizuale, pentru a evita poluarea fonică), având în vedere faptul că autospeciala este o mașină utilitară care oferă servicii medicale, și este păcat să stea blocată în trafic când în acest timp ar putea ajuta ființe umane. În fiecare zi de luni, venind spre București, observ în Valea Prahovei mașina TVR, care utilizează avertizare vizuală (de culoare albastră). Nu înțeleg motivul pentru care TVR poate folosi neîngrădit avertizare vizuală, în timp ce autospecialele unei salvări (chiar dacă este horribile dictu, doar una privată) sunt amendate pentru această faptă”.

Citind aceste rânduri chiar înainte de textul deciziei în sine, oricine ar crede că Samaritanus are câștig de cauză. Doar că nu e așa, iar textul deciziei spune că „aspectele semnalate nu întrunesc elementele constitutive ale discriminării”. Același document spune însă pe ultima pagină că a fost redactat în 9.09.2014, adică înainte de a se face vreo sesizare în această speță, care a fost înaintată de către cei de la Samaritanus abia în acest an. Evidența greșelii este cu atât mai mare cu cât tot în corpul hotărârii (care numără 14 pagini, disponibilă integral aici: Hotărâre CNCD), la pagina 9 se face referire la transformarea unor posturi de șef de birou din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor. E clar că sunt pasaje luate dintr-o altă hotărâre, într-o altă speță, însă acum CNCD ar trebuie să ne lămurească unde a greșit și unde nu. E clar de asemenea că CNCD trebuie să revină și să redacteze din nou această hotărâre, care în prima ei formă e rușinos de neglijent întocmită. Abia atunci vom știi dacă Samaritanus are sau nu dreptate.

DISTRIBUIȚI

Comentarii Facebook

7 COMENTARII

  1. Un jurnalist care se respecta verifica asiduu anterior redactarii, respectiv publicarii unui articol, daca a inteles foarte bine subiectul pe care urmeaza sa-l abordeze si mai ales daca are caderea profesionala s-o faca. Altminteri, probeaza o mare doza de „natabazie”. In concret, mai studiati, d-lor jurnalisti, o data (de doua, trei ori) hotararea in cauza si, astfel, poate va dati seama ca aceasta nu prezinta greseala pe care o evidentiati in mod eronat. Mai exact, hotararea in cauza nu se contrazice. Dispozitivul hotararii, cel prin care se retine ca nu se intrunesc elementele necesare constatarii faptei de discriminare, concorda cu solutia majoritatii membrilor Colegiului director al CNCD. Pe cand, ceea ce indicati d-voastra ca ar insemna o „greseala”, in realitate o contrazicere a dispozitivului hotararii, reprezinta de facto „opinia concurenta” a unuia dintre membrii Colegiului director, mai exact a d-lui Istvan Haller . Prin urmare, astfel cum au decis membrii Colegiului director, solutia hotararii este clara in sensul inexistentei discriminarii, pe cand, unul dintre membrii Colegiului, printr-o opinie concurenta, a urmărit să evidentieze, prin concurarea opiniei majoritare, aspecte si motive diferte de analiza a spetei. De altfel, acest lucru rezulta in mod expres chiar din formularea opiniei concurente in cauza, care este redacta la persoana intai, ci nu in numele Colegiului director. Fiti mai atenti, caci meseria de jurnalist nu e o bagatela!

  2. 1. Nu ne-am asumat nicăieri în acest blog, niciunul din cei care producem conţinut, că practicăm aici jurnalism.
    2. Citiţi vă rog încă o dată textul hotărârii și, dacă în continuare susțineți că nu există nici o greșeală, încercați să explicați două chestiuni. Prima: de ce este datată hotărârea cu o dată anterioară datei depunerii plângerii la CNCD? Și a doua, de ce face referire la niște posturi din Administrația Națională a Penitenciarelor, când niciuna din părți n-a invocat acest lucru și nu are vreo legătură cu această instituție?

  3. Rog respectuos pe domnul Corector, sa imi explice ce inseamna, citez din hotararea CNCD pct.5.1 ” In fapt, Colegiul retine faptul ca petentul solicita constatarea atitudinii discriminatorii si neunitare in ceea ce priveste transformarea posturilor de sef birou din cadrul Administratiei Nationale a penitenciarelor. Modificarea postului detinut de catre petent sa facut in baza OUG.77/2013 declarat neconstitutional prin decizia Curtii Constitutionale nr 55 din 05.02.2014.” Nu e vorba de nici un atac ci pur si simplu nu vad legatura si nu stiu pentru ce anume s-a dat decizie. Tonul intrebarii este moderat. Noi reclamam o situatie despre ambulante.

  4. Aici l-am trimis cu siguranta, dar… Va mai raspund o data. In comentariul anterior nu am spus ca respectiva hotarare nu contine nicio greseala, ci ca ceea ce ilustrati ca fiind o eroare de forma (in fapt ceea ce formeaza obiectul articolului d-voastra, de unde si titlul, scris in calitate de jurnalisti asumati au ba, e fara relevanta, desi din continutul si obiectivul materialelor si a blog-ului d-voastra ar rezulta ca va asumati calitatea de analisti si informatori ai publicului larg, comportandu-va, de facto, ca niste jurnalisti online, ceea ce este perfect legitim si in regula), care ar crea confuzie in privinta solutiei hotararii, demonstreaza ca ati studiat superficial aceasta hotarare. Repet, va raportati in mod gresit la opinia concurenta a unuia dintre membrii CNCD, intrucat nu ea este cea care genereaza solutia hotararii, ci motivarea majoritatii. Iar aceasta motivare a majoritatii membrilor concorda intru totul cu solutia, in sensul ca nu ar fi discriminare in speta. In schimb, ceea ce semnalati d-voastra, dar in subsidiar, pare ca este adevarat, in sesnul ca este indicata o data de redacatre gresita si un pasaj fara legatura cu obiectul spetei. Acest lucru reprezinta, insa, o eroare de tip material, care se produce din neglijenta (care, evident, nu trebuie trecuta cu vederea, dimpotriva, trebuie punctata, iar institutia respectiva sa si-o asume, caci dovedeste neglijenta). Insa acest tip de erori materiale la redactare, in afara cazului in care nu se regasesc in dispozitiv si nici nu-l influenteaza (precum in speta), nu produce consecinte juridice (ele putand fi indreptate la cerere sau din oficiu). Concluzia ar fi ca, este adevarat, hotararea pe care o anexati cuprinde niste erori de tip material, fara consecince juridice asupra solutiei si implicit cu privire la partile actului, insa ceea ce prezentati ca fiind eroarea care creeaza confuzie cu privire la solutia hotararii, si care v-a determinat sa scrieti acest material (vezi titlul), nu se probeaza. Motivarea hotararii, din perspectiva opiniei majoritare, concorda cu solutia acesteia.

LĂSAȚI UN MESAJ