La spitalul din Tîrnăveni soția primarului PNL face licitații trucate cu sprijinul CJ

26870

Zilele trecute aflam de pe SEAP că la spitalul din Tîrnaveni există o licitație interesantă în valoare de 35.800 RON pentru servicii de implementare „controlling spitalicesc”. Ne-am interesat ce o fi acest controlling spitalicesc și se pare că există o singură companie din România care oferă asfel de servicii, din Tîrgu-Mureș. Atenție, nu vorbim de activitatea de controlling (de la engl. „a conduce, a regla”, nu „a controla”), ci vorbim despre un sistem matematic pentru sprijinirea luării deciziei.

Controllingul reprezintă un set de activități necesare pentru a conduce și coordona activitățile întreprinderii. Departe de a avea rolul de „control”, cu aspect punitiv, controllingul are rolul de a coordona toate procesele unei întreprinderi în scopul scăderii costurilor, maximizării încasărilor și îndeplinirii obiectivelor strategice ale întreprinderii. Sursa.

Controlul financiar preventiv este definit și reglementat de legislația românească, însă nu e amintit termenul de controlling.

În caietul de sarcini s-au instituit niște criterii care ne fac să ne întrebăm dacă este o coincidență. Câteva exemple:

  • Compania să aibă minim un specialist în controlling spitalicesc (nu ajunge controlling, aceștia există în toate multinaționalele din România) cu 5 ani experiență și cu referințe de la 5 spitale.
  • Totodată trebuie să aibă și un specialist în management sanitar, cu 5 ani experiență pe o poziție de consultant, care să fi lucrat în minim 5 spitale cu peste 300 de paturi și care să aibă referințe.

Problema principală e că în Codul ocupațiilor din România (cea actualizata în august 2016) nu există ocupația de Controller spitalicesc, nici măcar cea de controller, deci e destul de greu să acumulezi experiență într-un astfel de post. Implicit activitatea de controlling spitalicesc nu este reglementată, așadar nu este nici verificabilă. Dacă vreți, e ca la specialiștii în Social Media: dacă îți zici expert, atunci ești, pentru că nicăieri nu e reglementat ce înseamnă asta.

Diferența majoră e aceea că în domeniul achizițiilor publice este reglementat totuși ce tip de criterii poți să folosești și cum. În niciun caz însă, nu poți fixa criterii prin care doar un singur furnizor preselectat să poată să beneficieze de contract. Mai mult decât atât, nu avem informații că există în România mai mult de 10-15 spitale anual, din 527 câte avem în total în România (private plus publice) care beneficiază de astfel de servicii. Așadar, devine destul de complicat să faci benchmarking cu 30 de spitale și cineva trebuie să mintă. Poate în istorie există 30 de spitale care au făcut în total controlling, dar în niciun caz anual. Tocmai pentru că este o activitate nerecunoscută oficial, este greu să o contractezi pe legislația achizițiilor publice.

În fine, rămâne problema de validitate a datelor. Să zicem că spitalul încheie totuși contractul. În atare condiții, care este garanția că ceea ce obții este o metodă validă științific pentru ca acele date să fie corecte? Și dacă nu sunt corecte, cine răspunde de deciziile luate în baza acelor date? Cum justifici că banii pe care i-ai dat îți oferă date valide și nu invenții?

1 COMENTARIU

  1. Pai, scrie in caietul de sarcini ca experienta acumulata trebuie sa fie in Romania?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.