La umbra scandalului Oprea, „se reformează” sistemul de vot

1814

În prima parte a acestui an, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că 25.000 de semnături pentru înregistrarea unui partid este o prevedere legală neconstituțională, partidele parlamentare n-au avut încotro și „au reformat” sistemul de înregistrare a partidelor în România. Evident, legea a fost adoptată în fugă, partidele au fost autiste la argumentele venite din societatea civilă, la studii comparative, la dezbaterile din Parlament, la dezbaterile de la Cotroceni și, în general, la orice. Comisia specială de cod electoral, condusă inițial de PSD, apoi de PNL (în fapt cele două partide făceau un tandem excelent la comisie, fiind mereu pe aceeași lungime de undă, deși teoretic unii erau la putere și ceilalți în opoziție) a trecut cu tăvălugul peste aproape toate propunerile de bun-simț și au relaxat legea acolo unde Curtea Constituțională a decis. În rest, a fost inventat un nou sistem original de înregistrare a partidelor, care nu prea seamănă cu nimic din ceea ce se întâmplă în țările vestice.

Acum e rândul reformei sistemului de vot. Reformă care nu se va face în luni de zile de dezbateri, cum a fost în rândul trecut, ci în trei zile. Cel mai probabil azi, mâine și miercuri, vom parcurge heirupist tot procesul, iar de joi încolo n-avem decât să ne apucăm de cârpit cu contestații la CCR. Pentru că vom avea din plin de lucru. Lista de minusuri a actualului proiect de lege privind votul prin corespondență este destul de dolofană și trece de la discriminări evidente (unii români vor putea vota prin corespondență, alții nu) până la neclarități și ambiguități în textul de lege, adică exact mocirla în care le place politicienilor să se scalde mai apoi în perioada electorală. Evident, nici vorbă de inovare sau măcar racordare la realitățile secolului 21, în care doar un nesăbuit sau un rău-intenționat mai face abstracție de mijloacele de comunicare on-line. Așadar, nu vot on-line, nu verificare sau înregistrare on-line și cam NU pentru orice implică on-line-ul.

Așadar, când o să-i auziți la televizor sau în presa scrisă că vorbesc de reformă, să-i trimiteți frumos la definiția din DEX a cuvântului și să le explicați că progresul implicit necesar pentru a putea vorbi de reformă nu înseamnă o lege proastă, adoptată pe fugă, la modul autist față de argumentele din societatea civilă, care produce discriminare și lasă loc de interpretări.

Comentarii Facebook

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ