Despre spațiul public s-a vorbit, se vorbește și se va vorbi mult în continuare. Este cel care ne afectează zilnic, vrând-nevrând, calitatea vieții noastre și a tuturor celor din jur. Și n-o spun eu, au spus-o alții înaintea mea, încă mult mai bine ca mine. Unul din discursurile cu adevărat inspiraționale pe această temă aparține Amandei Burden, un fel de fost arhitect șef al metropolei New York, discurs pe care îl recomand cu căldură și pe care îl puteți vedea integral aici.
Din multitudinea de factori care influențează ceea ce la final ajungem să numim spațiu public de succes, unul foarte important este reprezentat de spațiul verde. Amanda Burden chiar dă și exemple concrete în discurs, pornind de la micuțul parc din Manhattan, devenit fenomen, care a fost amenajat de tatăl ei vitreg și care, evident, abunda în vegetație. Pe de altă parte, câteva minute mai târziu, în același clip, aceeași Amanda Burden spune că pentru o autoritate publică este mult mai ușor să acopere o piață cu pavaj de piatră, să pună eventual un minimal mobilier urban și să termine treaba. Un spațiu public astfel amenajat e mult mai ușor și mai ieftin de întreținut decât unul cu spațiu verde, care trebuie constant curățat și înteținut. Pe de altă parte, e mult mai puțin folosit din evidentul motiv că e mult mai puțin prietenos cu omul.
Ajungem acum la un exemplu de spațiu public emblematic din Tîrgu-Mureș, aflat în plină reamenajare, după îndelungi dispute. Bulevardul Cetății și zona adiacentă dintre cetate și alee a fost demobilată de mobilierul urban din zonă și, la început fără informarea cetățenilor, au început lucrările de reamenajare. După proteste, edilii ne-au anunțat că fac o mică parcare pentru autocare. Ca lucrurile să fie și mai încâlcite, în fruntea protestatarilor s-a poziționat viceprimarul Peti Andras (pe larg despre argumentația acestei tabere, puteți reciti aici). De cealaltă parte edilul șef a cedat apoi presiunii și a spus că renunță la parcarea pentru autocare – detalii aici.
Totuși, lucrările nu s-au oprit, ba din contră. În plus, am fost anunțați cu plăcuțe bătute în cuie pe arborii de pe alee, că acei arbori sunt bolnavi. Cităm din anunțul care și azi, 14 iulie era în același loc: „Atenție! Arbori bolnavi aflați sub tratament. Evitați staționarea, parcarea și așezatul pe bancă”. Câțiva metri mai jos, buldozerul firmei care execută lucrările muncea de zor, mușcând printre altele și din rădăcinile copacilor bolnavi aflați sub tratament. Așa cum se vede din poză, adică nu doar mușcând, ci rupând bucăți întregi din ele. Ca să fie ambiguitatea și mai mare, a apărut un panou informativ, în care vedem proiecția viitoarei amenajări a spațiului. Iar dacă urmăriți fotografiile, veți vedea că vom avea parte de o zonă cu câțiva arbori, dar aproape fără nici un petec de iarbă.
Având aceste piese din puzzle pe masă, oricât de binevoitor aș fi și cu oricâtă bună credință aș încerca să privesc lucrurile, mi-e greu să cred în tratamentul cu buldozer la rădăcina arborilor, ci înclin să cred că e doar o propagandă cu iz sadic. Pe de altă parte, cred că la final vom avea un spațiu public proaspăt reamenajat, care va arăta bine pe planșetă, bine transpus în realitate și, din păcate, departe de a fi un spațiu public de succes. Pentru că, la fel cum s-a întâmplat și în Piața Teatrului, oricât de bune ar fi intențiile, dacă nu respecți spațiul verde și nu oferi omului măcar un petec de iarbă și câțiva copaci care să-i țină vara umbră, omul nu se va înghesui să folosească un spațiu exemplar placat cu piatră.
