Noile fantezii de dezvoltare ale Tîrgu-Mureșului

9577

A apărut ieri pe site-ul municipalității o schiță de două pagini denumită Strategia Municipiului Tîrgu-Mureș 2016-2021. Înțeleg din articolul din Zi de Zi că acesta este scheletul pe care se construiește toată dezvoltarea orașului în perioada amintită, pentru că primarul declara la prezentarea acelei schițe următoarele: „Am lucrat de vreun an și ceva, doi la o Strategie privind dezvoltarea Municipiului Târgu-Mureș și a zonei periurbane 2016 – 2021. Este vorba despre nouă mari proiecte, iar fiecare proiect cuprinde subproiecte, gândite pentru a fi finanțate, o mare parte din ele, pe fonduri europene”. Așadar, aceast document prezintă viziunea edilului de dezvoltare pe termen mediu și lung a comunității din care facem parte. Prin urmare, e important să-l analizăm.

Primul punct: „Tîrgu Mureș Capitală Culturală Europeană – 2021

– crearea Satului Autentic Transilvănean – Muzeu al Creației și Armoniei – Vaidacuta (accesarea unor proiecte cu finanțare europeană de refacere a monumentelor, a piețelor mari, artere de circulație suspendată, parcări subterane, dezvoltarea unor mari centre cultural)”.

Înțeleg de aici că toată strategia prin care Tîrgu-Mureș urmează să-și construiască proiectul de capitală culturală europeană se va axa în jurul unui proiect care, destul de curios, se va derula la câteva zeci de kilometri de oraș, în satul Vaidacuta. Ignorarea totală a infrastructurii culturale din oraș (teatru și filarmonică națională, reviste culturale, trupe de teatru alternativ, artiști locali de tot felul etc.) și construcția întregului proiect în afara arealului municipiului e cel puțin o alegere bizară. Dacă nu și una în afara legii, întrucât autoritățile publice nu pot investi într-o infrastructură care nu se află în proprietatea ei. Așadar, e firesc să ne întrebăm care va fi statutul juridic al Satului Autentic Transilvănean din Vaidacuta, construit de Primăria Tîrgu-Mureș?

Punctul doi: „Programul de învățământ”. Acesta a fost împărțit pe mai multe proiecte, după cum urmează:

Consorțiu Universitar Mixt – în teorie el e gata format, deja anunțat de mai multe ori în ultimii ani, dar în practică total nefuncțional. Universitățile care fac parte din el au în continuare conduceri separate, rectori diferiți, linii de învățământ diferite, fără să aibă cursuri comune, proiecte comune sau orice urmă de activitate academică în care să conlucreze.

Centrul Regional de Cercetări Medicale – nu știm exact la ce se referă, însă constant în ultimii 10 ani auzim de proiecte medicale regionale care ar urma să fie pornite la Tîrgu-Mureș (începând de la spitalul regional pe care ministrul Nicolăescu îl promitea acum niște ani buni de zile), niciunul realizat până acum.

– Digital Mureș – Orașul Științific pentru Cercetare și Informatică Medicală – aceeași problemă – deși edilul ne vorbește de ani de zile despre digitalizarea Tîrgu-Mureșului, concret absolut nimic nu s-a întâmplat. În cazul de față, el este detaliat pe trei axe, dar la niciuna din ele nu există măcar un proiect, studiu sau alt document programatic pentru materializarea lor.

–  Învățământul preuniversitar – Școala de arte și meserii – nu știm la ce se referă, însă știm că în rândul instituțiilor de învățământ postliceale mureșene, în afară de UMF, toate au dificultăți în a-și atrage viitori studenți, pe fondul scăderii numărului de absolvenți de liceu și, dintre aceștia, a celor care promovează examenul de Bacalaureat, iar dintre toate, Școala de arte și meserii a Primăriei este cea mai slab cotată ca performanță academică. Pe aceste premise, e greu de crezut că se poate construi ceva.

Punctul patru: „Extinderea municipiului Tîrgu Mureș”. Și acesta are două direcții de dezvoltare:

– „alăturarea a 8 comune învecinate, pentru a putea avea patrimoniul demografic, economic” –  ideea în sine nu numai că există de ceva ani, dar Asociația Zona Metropolitană există încă din vremea când președinte CJ era Lokodi Edita. Cu toate acestea, în afară de faptul că ea există și că s-au instalat niște indicatoarea care avertizează șoferii care circulă pe drumurile naționale că intră în zona metropolitană, absolut nimic nu s-a întâmplat. Și încet-încet și această asociație se apropie de zece ani de la înființare. Pe de altă parte, dacă e să credem că actualul sau viitorul primar al Tîrgu-Mureșului va reuși să convingă 8 primari și CL-uri să renunțe la autonomia administrativă, cu tot cu bugetele mari (primăriile de comune din jurul orașului sunt de regulă între cele mai bogate primării de comune din județ), doar ca Tîrgu-Mureș să se dezvolte, trebuie să fim cel puțin naivi.

– „includerea municipiului în primele 10 orașe din România” – simplul fapt că îți propui acest lucru fără proiecte cu adevărat realizabile și fără nici o viziune inovatoare, ci doar cu idei de proiecte pe care te rezumi să le enunți și re-enunți de ani de zile, fără să începi măcar să le materializezi, nu înseamnă nimic.

Punctul cinci: „Infrastructura – Scoaterea municipiului Tîrgu Mureș din izolare”. Încă un obiectiv ambițios, împărțit pe subcapitole, după cum urmează:

– „Infrastructura rutieră (centuri ocolitoare, drum cu 4 benzi Reghin – Ungheni, legătura printr-o superstradă Tîrgu Mureș, Cluj, Brașov, Sibiu)” – În teorie sună excelent, în practică știm că se vorbește de prin 2000 despre o centură, iar din toamna trecută de când am avut parte de o ceremonie pompoasă la care a luat parte și prim-ministrul, în afară de niște decopertări, nu s-a întâmplat nimic. Nici un utilaj nu lucrează la această oră și nici nu este dizlocat la fața locului. În acest ritm, probabil că vor mai trece încă ani buni până la finalizare.

– „Infrastructura feroviară” – Aceeași problemă ca la Vaidacuta, dar mai complexă. Infrastructura feroviară e a CFR, deci cum poate Primăria să investească în ceva care nu e în proprietatea ei? cu atât mai mult cu cât ce prevede schița Primăriei se derulează în principal în afara orașului.

–  „Infrastructura aeroportuară (studiu amplu privind cursele cargo și comerciale)” – Din nou excelent în teorie, din nou pură teorie și enunțuri destul de fanteziste. Au fost trei directori la aeroport în ultimii zece ani, inclusiv unul apropiat primarului Dorin Florea (Mihail Poruțiu), niciunul din ei nu s-a apucat de acest proiect. Totuși, auzim de această idee de ani de zile, periodic, atunci când campaniile electorale se apropie.

Punctul șase: „Infrastructura serviciilor publice”. Și aici avem câteva direcții distincte:

– Bazinul Răstolița – Proiectul presupune să aduci apă de la 70 de km de oraș, dintr-o acumulare hidrografică care încă nu există, printr-o conductă care nu există nici măcar pe hârtie ca proiect, fără să amintim de costurile de ordinul zecilor de milioane de euro pe care le-ar presupune. Ca să nu mai amintim că proiectul este în totală antiteză cu strategia de alimentare cu apă conturată pe actuala infrastructură dezvoltată din bani europeni, prin proiecte derulate de Consiliul Județean.

– Proiectul de mobilitate urbană circuite urbane; rute în zona periurbană – Din 2000 de când avem același primar și până în prezent, Primăria n-a reușit să prezinte nici măcar un studiu de trafic realizat la standardele din domeniu. Deși lucrează la Planul Urbanistic General, care ar trebui să ia în calcul inclusiv un astfel de studiu, acesta tot nu există. Pe baza lui însă, ar trebui construit tot ce înseamnă mobilitate urbană.

– „Proiecte energetice demararea unor programe energetice alternative” – Singurul proiect pe această temă este obținerea biogazului din depozitul vechi de deșeuri al orașului. Acesta urma să alimenteze câteva din centralele Energomur, care însă au fost închise. Asta, în condițiile în care, ilegal, Primăria încă folosește vechiul depozit de deșeuri de la Cristești, care nu este conform cu normele de mediu. În rest, pe acest domeniu n-au fost enunțate alte proiecte nici măcar la stadiul de idee.

Punctul șapte: „Turismul – continuarea proiectului ”Circuitul Dracula” (parteneriat între județul Mureș și județele învecinate cu scopul de a exploata acest ”brand transilvan”)”. Nu avem nici un fel de informații prezentate pe această temă, studii, proiecte etc.

Punctul opt: „Sport – Definirea Centrului Olimpic Tîrgu Mureș” – Aceeași problemă, nicăieri nu apar informații concrete pe această temă, în afară de acest simplu enunț.

Punctul nouă: „Agrement”. Acest ultim capitol este împărțit din nou pe câteva direcții:

– „Legarea Tîrgu Mureșului de circuite importante (Proiectul: creare în Sângeorgiu de Mureș a unui aerodrom, a unui centru cinegetic, teren de golf, circuit auto, spa)” – absolut nimic din acest enunț nu se referă la Tîrgu-Mureș, deci juridic e aproape imposibil de realizat.

– „Extinderea canalului Turbină pentru apărare în caz de inundații dar și funcționalitatea acestuia pentru competiții de rafting” – Nu există nici o informație prezentată public pe această temă.

– „Extinderea Complexului Weekend, prin proiectele Week-end 2 și 3” – nu la fel de vechi ca și proiectul centurii, însă deja au câțiva ani de zile de la primele enunțuri la nivel de idee, până acum nu am văzut nimic concret, vreun studiu sau proiect închegat.

– „Extinderea bazei de agrement de la Platoul Cornești (amfiteatru în aer liber, traseu extins trenuleț, traseu extins pistă de alergare, traseu off-road pentru bicicliști, fântâna arteziană)” – o parte din proiect este deja în derulare (cel puțin se văd lucrări la o viitoare pistă de alergare) – posibil să se realizeze.

Câteva concluzii:

  • Aproape toate aceste proiecte sunt enunțuri, neacoperite până acum de prezentarea unor proiecte concrete.
  • Nimic nu este acoperit de o estimare economică reală. Chiar și în condițiile accesării unor finanțări nerambursabile europene, confinanțarea ar implica și noi credite pentru municipalitate (vezi cazurile actualelor proiecte aflate în derulare de Primărie și CJ). Nicăieri nu avem măcar o estimare a costurilor totale, a actualului grad de îndatorare și a viitorului grad de îndatorare, perioada de rambursare a creditelor sau perioada de derulare a proiectelor. Care va fi presiunea pe bugetele din anii viitori e în aceste condiții o întrebare imposibil de pus cuiva din Primărie, pentru că i-ar fi imposibil să răspundă, deși ar fi de bun-simț ca cei care plătesc, contribuabilii, să știe acest lucru.
  • Multe idei sunt pur și simplu fanteziste – vezi proiectele din afara orașului sau cele care ar presupune costuri colosale.
  • Tot planul este prezentat cel mai probaabil în scop electoral, altfel e inexplicabilă aducerea lui în public înainte de finalizarea Planului Urbanistic General (aflat în fază avansată de elaborare), care potrivit legii este de fapt documentul programatic de dezvoltare a unui oraș.

2 COMENTARII

  1. scrie de procesul pierdut de florea cu moga:) ca sa stie pulimea ce ii costa la weekend 1:) cauta executarea silita pe siteul tribunalului

  2. afacerea mega-calculator, pe universitati si profesorii care presteaza la respectivele universitati, plus abonati la primarie. Draguta fauna:)

Dă-i un răspuns lui trufas Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.