Referendum vs. populism. Câștigă populismul

În ședința de azi a CL Tîrgu-Mureș, consilierul UDMR Soos Zoltan a adus în discuție ideea formațiunii, anunțată de câteva zile, anume aceea de organizare a unui referendum. Soos Zoltan spunea că UDMR vrea să consulte populația și să-i ceară părerea legat de funcționarea Azomureș. De asemenea, a doua cerere a grupului UDMR era de realizare de către Primărie a unei expertize care să ne arate efectele funcționării combinatului asupra populației orașului. La prima vedere ambele cereri sunt legitime, câtă vreme unul din principiile democrației este acela că voința poporului este suverană.

Totuși, nu toate statele democrate au o lege a referendumului, iar nu toate care o au, funcționează după aceleași reguli. Așa că trebuie să vedem în ce cadru juridic ne aflăm. Legea nr. 3/2000 spune în art. 14 alin. (1): „Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor judeţeni”. Așadar extrem de vag și destul de neconcludent. Nu scrie în lege ce fel de categorii de probleme pot fi supuse unui referendum și care nu. Așa că trebuie să cercetăm mai în detaliu și am cerut opinia unui avocat.

Cum legea e destul de vagă în reglementare, am fost îndrumați spre lucrarea Instituţia referendumului local şi principiul consultării cetăţenilor asupra unor probleme de interes deosebit pentru unităţile administrativ-teritoriale a lect. univ. dr. Gîrleşteanu George Liviu. De acolo ni s-a confirmat într-adevăr că legea e lacunară: „Nici legea referendumului, nici legea administraţiei publice locale nu enumeră în cuprinsul lor anumite probleme ce ar putea fi considerate de interes deosebit, astfel încât putem afirma că sfera acestor probleme este foarte întinsă depinzând de calificarea ca atare a acestora de către autorităţile publice competente”.

Tot de acolo aflăm că „În mod evident, autorităţile publice implicate în procesul de calificare a problemelor de interes deosebit nu beneficiază de principiu de o putere discreţionară în această materie, mai ales cele care intervin în etapa decizională a procesului, deoarece sfera problemelor propuse spre atribuirea caracterului de interes deosebit trebuie corelată şi se vede astfel limitată într-un sens aparte de competenţe sau atribuţiile stabilite de către lege pentru aceste autorităţi publice – limitele materiale”. Așadar, nici o autoritate publică nu poate supune referendumului probleme care sunt în afara ariei de competență. Ceea ce ni se confirmă din nou, de aceeași lucrare: „Cu alte cuvinte, şi de aici rezultă şi sensul aparte al acestei limitări, aceste organe decizionale vor putea adopta o hotărâre asupra unei probleme, calificând-o drept problemă de interes deosebit, doar dacă acesta nu excede cadrului competenţelor acestora”.

Mai departe aflăm și că dacă totuși autoritățile locale se întind în afara ariei de reglementare, actele emise pot fi atacate la instanța de contencios administrativ: „aceste organe decizionale vor putea adopta o hotărâre asupra unei probleme, calificând-o drept problemă de interes deosebit, doar dacă acesta nu excede cadrului competenţelor acestora. Orice depăşire a acestor limite atrage nelegalitatea hotărârii adoptate, atacarea unei asemenea hotărâri putând fi făcută de către prefect în faţa instanţei de contencios administrativ.”

Autorul lucrării este de părere că aceste probleme de interes deosebit pot fi doar de natură administrativă. Și atunci, revenind la declarația domnului Soos de astăzi, care spunea că vrea să afle părerea locuitorilor din Tîrgu-Mureș legată de funcționarea Azomureș, mie personal mi-e imposibil să găsesc un caracter administrativ sau să o încadrez undeva în atribuțiile legale ale unei administrații publice locale. Așadar, cu o minimă cercetare juridică, pe care un consilier local o are gratuit la dispoziție prin compartimentul juridic al Primăriei, și domnul Soos putea ajunge la această concluzie, înainte să facă această propunere în Consiliul Local.

Mergând mai departe, fără nici o răutate, trebuie să constatăm și un alt caracter al acestei propuneri. Nu putem să nu ne uităm în spate și să vedem că din 1990 încoace UDMR a avut constant, dacă nu primar, atunci viceprimari și dacă nu majoritate în CL, atunci întotdeauna a fost măcar cel mai numeros grup politic. În tot acest timp, Azomureș a funcționat cum funcționează și acum, însă niciodată nimeni de la UDMR n-a propus o astfel de inițiativă. Până acum, cu un an înainte de alegerile locale, în contextul în care e prima dată în istorie când societatea civilă vrea să organizeze un protest împotriva poluării pe care Azomureș o face. Dacă e să mă întrebați pe mine, acesta poate fi un caz de manual de populism. Dar sigur, e doar o părere.