Transparența cheltuirii banilor publici – un exercițiu

Esența problemei – lipsa de transparență. Să pornim de la premisa forțată (e de ajuns să aruncați un ochi pe site-ul DNA ca să vedeți de ce e forțată) că autoritatea publică nu greșește niciodată, liderii acestor autorități sunt oameni cinstiți care nu risipesc sau fură banii contribuabililor, ci doar îi cheltuie cinstit în folosul lor. Și să luăm un exemplu de rectificare bugetară, ca să vedem câte dileme se ridică din cauza lipsei de onestitate în a ne arăta, nouă contribuabililor, cum autoritatea publică cheltuie banii. În cazul de mai jos, luăm rectificarea bugetară pe care Consiliul Județean (CJ), o oare pe agenda ședinței de joi, 13 august. Aflăm din expunerea de motive cum că se mărește bugetul din următoarele surse: „852.000 lei, contribuţii pentru salarizarea personalului neclerical potrivit OG nr.15/2015 începând cu 1 octombrie 2015, prin care contribuţia lunară se modifică de la nivelul valorii de referinţă la nivelul salarului de bază minim brut pe ţară; 10.609.790 lei, sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale; 5.433.210 lei din cota de 18,5% din impozitul pe venit;”. În total o sumă care se apropie de 17 milioane de lei. Cum vor fi cheltuiți acești bani?

Mergem mai jos, unde ni se explică, pe capitole bugetare. Din cele aproape 17 milioane de lei, despre care spuneam mai sus, peste 11 milioane sunt cheltuiți la capitolul drumuri. Aflăm asta astfel: „11.382.000 lei, sumă solicitată de Direcţia Tehnică potrivit Notei interne nr.15395/06.08.2015, din care: 150.000 lei pentru Servicii pregătitoare aferente întreţinerii şi reparării drumurilor publice, 8.182.000 lei pentru Lucrări şi servicii privind întreţinerea periodic a drumurilor publice-Întreţinerea drumuri prin pietruiri şi 3.050.000 lei pentru Obiective de investiţii defalcate astfel:(…)”, iar mai departe sunt defalcați doar cei 3,05 milioane de lei. Luăm cei 8,182 milioane de lei, care sunt lucrări de pietruire, adică jumătate din valoarea totală a rectificării bugetare și încercăm să vedem ce e cu ea.

După ce descărcăm de pe site toate anexele proiectului mare de rectificare bugetară, pentru că nu scrie nicăieri clar unde găsim detalierea, vom vedea că de fapt trebuie să studiem 6 documente excel cu zeci de pagini de tabele, cu o sumedenie de cifre aferente unor rectificări bugetare, ca să ajungem la ultimul document, cel care ne prezintă rectificarea pe care o căutăm. De acolo aflăm că inițial erau programate 1,959 milioane de lei pentru pietruiri, suma se majorează acum cu 8,182 milioane ca să ajungem la 10,141 milioane. Ca detaliere a acestei cheltuieli bugetare aflăm doar că, cităm, „480.000 (proiectare+studii)+ 8.820.000 (exec. Lucr.) = 9.300.000 lei pt 12 km”. Așadar înțelegem că din cele 10,141 milioane de lei, 9,3 milioane merg pentru pietruirea a 12 km de drum.

Ne aflăm acum la cel puțin o oră de când am început să ne informăm cum cheltuie CJ banii de la rectificarea bugetară și am aflat că aproximativ jumătate din ei merg pe lucrări de pietruiri, care se vor executa pe 12 kilometri de drum, cu un cost de 775.000 lei per kilometru. O fi mult, o fi puțin? Nu știm, că nu suntem de meserie. Așa că încercăm să aflăm. Ajungem după minute bune de căutări la Anexa nr. 2.20 la Hotărârea Guvernului nr. 363/2010 care ar trebui să fie un standard de cost pentru diferite tipuri de lucrări care se fac pe drumuri de exploatare agricolă, inclusiv lucrările de pietruire, care sunt împărțite pe trei categorii – șes, deal și munte, în dreptul fiecăruia apărând la standardul de cost un X, care X înseamnă: „Valorile poziţiilor notate cu X din tabelul informativ, se regăsesc în standardele de cost în curs de elaborare pentru fiecare tip de drum agricol”. Mai căutăm, însă după alte câteva zeci de minute nu găsim nimic, de unde concluzionăm că n-avem încă standard de cost. Și chiar dacă am avea, nimeni nu ne zice unde sunt acei 12 kilometri de drumuri care vor fi pietruiți în județul Mureș, nici măcar dacă sunt la șes, deal sau munte. Cu atât mai puțin putem știi care sunt acei beneficiari, plătitori de taxe și impozite care vor putea spune că din TVA și impozitul pe venit vor putea circula pe drumuri pietruite.

Și asta este doar o poziție din rectificarea bugetară, dar sunt mai multe, fiecare cu specificul ei. De pildă 1,297 milioane lei vor fi cheltuiți pentru „Amenajare bucătărie şi sală de mese la CRRN Reghin”. Nicăieri nu se detaliază ce e cu acești aproximativ 288.000 de euro și de ce sunt ei necesari pentru acea bucătărie și sală de mese, ce anume costă așa de mult și de ce se justifică o astfel de investiție? Vorbim de reabilitare a unui spațiu și mobilarea cu ustensile de bucătărie? sau doar de mobilare? sau doar reabilitare? Câți metri pătrați? Ce fel de lucrări se fac? Alt exemplu: „2.701.000 lei, la capitolul Autorităţi executive”. Alt exemplu: „1.200.000 lei, pentru Documentaţii tehnice noi”.

Observați că sunt milioane de lei la mijloc, pe o singură rectificare bugetară, însă nu vorbim de tot bugetul cu toate cheltuielile din el. Și e doar una din instituțiile Statului reprezentate în Mureș, care are buget propriu în administrare. Și să nu credeți că nu e peste tot la fel, aceeași secretomanie îmbrăcată abil în zeci de acte normative, anexe, tabele etc. care să te poarte ore-n șir spre nimic.