Episodul 2 – Distribuția banilor în sistemul de sănătate

4363

Am văzut în primul episod că la Fondul Național Unic pentru Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) se strâng până în 23 miliarde lei Buget sănătate. Mai sunt câteva programe naționale desfășurate de Ministerul Sănătății și banii pentru rezidenți. Dar sunt oricum, ele sunt bani mărunți în comparație cu restul.

Cei pînă în 22 de miliarde de lei, vorbim acum de sumele din 2013 (nu sunt mari schimbări în 2014, dar nu exista încă raportul CNAS 2014), se împart în felul următor:

  • 8,5 mld lei – spitale
  • 8 mld – medicamente si materiale sanitare – aici intră și programele naționale decontate de CNAS (oncologie 1 mld, diabet 6 mil, dializă – 700 mil)
  • 2,4 mld servicii ambulator – servicii de specialitate și examene paraclinice și medicină de familie(1,4 mld e medicina de familie)
  • 1,2 mld – Asistența socială în caz de boală.

Mai există serviciile de urgență – decontate de CNAS – dar nu avem o cifră exactă, pentru că nu erau în 2013; aceste servicii se referă la spitalele care au contract pe urgență și care au contracte pentru camera de gardă sau Compartiment Primiri Urgențe.

Important de reținut totuși că bugetul acesta de asigurări e format din banii asiguraților pe baza veniturilor obținute legal de persoane fizice și ei sunt practic produși de fiecare asigurat prin munca lui proprie și personală. Ei se decontează pe pacient/pe servicii prestate. Sunt mult mai mulți pacienți decât contribuabili, iar pentru cei care nu contribuie nu există viramente din Bugetul de stat.

Cap 1. Banii de spitale

În mare, adică 90%, vine de la CNAS, încă ceva mărunțis de la autoritățile locale și restul cam rămâne nedecontat, adică neplătit. Bugetul CNAS e limitat global pe fiecare spital. Adică, dacă se prestează mai multe servicii, acestea nu se plătesc, iar dacă se fac mai puține se decontează la realizat.

Banii din spitale vin din mai multe surse – direct pe servicii spitalicești – Acuti (DRG – ICM x TCP x NrCazExternate x P) în medie 60% din total buget spital…

ICM – CaseMIX index – indicele de complexitate al cazurilor spitalului – pe baza istoricului.
TCP – Tarif pe caz ponderat – Practic câți bani primește un spital pe un caz daca au ICM de valoare 1 – poate să fie 1.800, 1.600, 1.444 sau 1.380 RON în funcție de tipul spitalului reglementat prin normele Contractului Cadru anual.
Nr. caz externate – Numărul de cazuri externate la perioada raportată – poate să fie 1 lună, un trimestru, un semestru, 1 an sau orice altă perioadă între.
P – Penalizare în funcție de clasificarea spitalului care poate fi între 10% si 40%.

…sau cronici – acestia se plătesc pe număr de zile de spitalizare.

Spitalizare de zi – tot servicii spitalicești.
Spitalul mai ia bani din bugetul de ambulator – dacă are ambulator integrat mai poate face analize pe paraclinice (laborator, imagistică).

Dacă spitalul e în programe naționale mai primește bani și din bugetul de medicamente și materiale sanitare.

Și urgență. Aici trebuie totuși menționat că spitalele care au UPU, au finanțare direct de la ministerul sănătății și au NELIMITAT la decontare medicamente și materiale sanitare, altfel, tot din bugetul CNAS se decontează.

Pe fiecare tip de serviciu spitalul are un contract cu CNAS si regulile de început se aplică pe fiecare.

Din acești bani, spitalul plătește salarii, medicamente, sterilizare, materiale sanitare, mâncare, utilități. Totul, fără a avea reguli care să prevadă cum îi alocă. Astfel, spitalul e autonom și e limitat doar maximal cât poate să plătească salarii, minimal nu există limită decât cea impusă de drepturile muncii.

Cap 2. Banii de medicamente și materiale sanitare

Aceștia sunt banii care se decontează la farmacie și furnizori de materiale sanitare (proteze, aparate etc.) aproximativ 5,5 miliarde lei și banii de programe naționale. Practic, pe bază de rețetă electronică și de card electronic.(aici s-au făcut faimoasele economii)

Cap 3. Servicii de ambulator

Pe lângă ce se dă spitalelor, o mare parte se dau medicilor de familie pe punct și pe serviciu (1,4 mld lei). Prin 2013 aproape 4 lei punctul (pacientul înscris la medic, un medic de familie având în medie aproximativ 2.000 de pacienți înscriși, deci aproximativ 2.000 de puncte) și 10 lei serviciul (servicii care se plătesc în plus, cum ar fi consultații la domiciliu, monitorizarea gravidei etc.) Oricum nu foarte mulți, căci din acești bani, medicul de familie plătește toate cheltuielile, ca spitalul. Restul banilor merg către laboratoare, către policlinici cu imagistică și către ambulatoare de specialitate. De obicei privații contractează aici cel mai mult, dar oricum în bugetul global de Sănătate, e foarte puțin.

Cap. 4. Bugetul Asigurărilor sociale

Acesta se referă, în mare, la serviciile decontate pentru concediile de boală și decontările pentru copii.

Cam aceștia ar fi banii din sănătate. Câteva observații:

  • Nu există bani de salarii nicăieri, guvernul poate crește salarii doar din pix. De fapt singurele salarii de care se poate atinge guvernul sunt cele ale rezidenților.
  • Serviciile de sănătate sunt foarte prost plătite – subevaluate – astfel că de 2 ani rămân bani la CNAS care se redistribuie și orice ai face dacă nu provoci o calamitate la nivel național nu ai cum să crești rulajul de servicii prestate și decontate.
  • Deși bugetul e constant în sumă absolută, prețurile de achiziții au crescut, acestea fiind motivul pentru care în realitate sunt mai puțini bani.
  • CNAS face tot posibilul să nu se facă serviciile și să nu le deconteze, astfel că în fiecare an condițiile de contractare sunt tot mai complicate.
  • Până în 2014 exista o regulă la CNAS că serviciile decontate către privați sunt maxim 5% din total servicii contractate de CNAS. După 2014 regula s-a scos, dar faptic, la o analiză vedem că se menține exact la fel la nivel național cu câteva excepții.

Mihai Negrea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.