Episodul 4 – Comparația cu brutăriile

1448

Pentru că am explicat cum se strâng banii de la Sănătate și cum se distribuie, o să vin cu o comparație că să fie ușor de înțeles. Oamenii au mai multe nevoi, printre care nevoia de hrană e în nevoile de bază. Așa că voi face o analogie.

Imaginați-vă că trăți într-o țară unde prin lege, se cumpără pâine prin reprezentanții Statului. Reprezentanții Statului iau banii de pâine direct din salariile oamenilor și se duc la brutărie de unde cumpără pâine. Dar Statul nu are concurență. Doar el, Statul, poate să cumpere pâine în numele oamenilor. Tot Statul are și brutării, aproape toate brutăriile. Statul când cumpără pâine de la brutărie o cumpără la un preț care e JUMĂTATE din costul real de producție. Dar unde punem că, în funcție de cum îi place sau nu brutăria (care e tot a lui), Statul plătește la o brutărie 90%, la alta 65%. Nu contează cât de bun sau prost e brutarul, cât de pasionat, cât de bună e pâinea.

Brutarul, neavând încotro, își plătește angajații prost, îi exploatează, nu le oferă condiții de muncă, materiale de protecție etc. pentru că nu-i ajung banii. Brutarul ar vinde și altora pâine. Chiar mai scump, doar că nu există acești alții, pentru că Statul are monopol. Și dacă vrea să vândă altora, nu poate pentru că Statul spune că brutarii au drept ca să vândă pâine doar Statului. Pe brutar nu-l interesează de unde vin banii, doar să vină, ca să poată face mai mult pentru cetățeni și, totodată, să fie un pic mai bine pentru angajații lui.

Brutarul și-ar face o brutarie privată, dar și așa nu există alt intermediar decât Statul și el plătește prost. Brutarul privat încearcă să vândă oamenilor, dar oamenii nu prea cumpără pentru că lor oricum li se iau banii de pâine din salariu, fără să fie întrebați, iar la brutăria privată nu se dau banii deja luați, trebuie să vină oamenii cu alții și să plătească pâinea a doua oară.

Cam așa e și cu asigurarea de stat și privată. Brutăriile sunt spitalele iar pâinea cea de toate zilele e sănătatea voastră. Dacă ar putea să existe și alți intermediari, ar fi mai bine pentru brutării, pentru că ar fi concurență, ar crește tarifele și ar câștiga de la toți. Cetățenii ar fi mai fericiți, pentru că intermediarii lor n-ar mai face mizerii cu banii lor și tot sistemul ar fi mai sănătos. Ar putea să apară și brutării private, pornite de brutari pricepuți, care au câștigat bine făcând pâine pentru Stat și, din banii lor fac alte brutării acolo unde e nevoie, care fac contracte cu mai mulți intermediari.

Într-o lume civilizată nu există monopol de stat, iar spitalele sunt independente și autonome 100%, așa că își gestionează singure resursele. Aproape toate țările europene au sisteme de asigurări alternative la cele de stat. Chiar și cele care nu au asigurări private, ca Marea Britanie sau țările Scandinave, au spitale private, pentru că ele sunt de fapt investiții private în locuri unde Statul nu-și permite, dar banii sunt publici, dați direct de la guvern, nu de la casa de asigurări de Stat. O parte din țările europene nu au deloc asigurări de stat și doar o parte din spitale sunt publice. Cum e cazul Elveției.

Romania este un caz special care are reglementare de stat pe sistemul de sănătate și control de Stat, asigurare administrată de Stat, dar 100% privată și spitale 95% publice. E un mix între sistemul britanic și cel german, am putea spune cel mai nefericit.

Mihai Negrea

DISTRIBUIȚI

Comentarii Facebook