Orașul viitorului prin ochii urbaniștilor

3848

Pentru prima oară, la inițiativa Partidului Oamenilor Liberi, unii din cei mai buni arhitecți din comunitate specializați pe probleme de urbanism, au fost invitați de un partid politic să-și exprime viziunea lor legată de dezvoltarea orașului. Klaus Birthler, de la Undaverde, a vorbit despre cum ar trebui să arate Tîrgu-Mureșul de mâine în prezentarea Orașul viitorului, în timp ce Georgiana Branea, arhitect care activează în același ONG, a vorbit despre Mobilitate – Orașul oamenilor liberi. În fine, în încheiere, o prezentare despre reducerea traficului auto, a fost susținută de studentul în anul IV la arhitectură Tatar Lehel.

După o scurtă introducere cu caracter educativ legată de câteva noțiuni esențiale de urbanism, Klaus a intrat în subiect: modul în care ar trebui să modelăm orașul, având în vedere impactul direct pe care acest lucru îl are asupra sănătății noastre. Totul pleacă de la Planul Urbanistic General, care la Tîrgu-Mureș este deja de ani de zile în procedura de actualizare. Legat de acesta, Klaus a subliniat ideea limitării extinderii orașului în condițiile scăderii populației.

Ideea lui de dezvoltare ar trebui să se concentreze pe conceptul de oraș al relațiilor scurte, care putea fi implementat prin crearea de alternative de atracție la Centru, propuneri fiind în cartierul Tudor, în Unirii și al treilea undeva în zona de sud-vest a orașului. O altă metodă identificată a fost regenerarea urbană, fiind dat modelul Vienei în acest sens, unde clădirile vechi industriale au fost reconvertite și au primit destinații noi, inclusiv de locuit.

Următoarea recomandare a fost aceea de a dezvolta comunicarea între actorii din oraș care participă la dezvoltarea urbană. Din nou cu exemple concrete: cum ar fi o platformă implementată deja la Reghin, unde sunt introduse viitoarele proiecte imobiliare.

Participarea publică – alt principiu enunțat de Klaus. Aici a fost dat exemplul de bună practică adus de mediatorul Ursula Caser, care pe lângă dezbaterile publice recomandă folosirea formului public, întâlnirilor sectoriale, sesiuni cu partenerii (părțile interesate), mese rotunde, paneluri (întâlniri restrânse ale experților) și activități online. Din nou, principiu a fost susținut cu exemple de bună practică unde aceste lucruri au fost implementate, inclusiv în apropiere de noi, la Sibiu. Tot aici a vorbit despre vecinătăți, importanța lor și faptul că acestea încă funcționează izolat în câteva sate din zona Făgăraș. Asupra lor s-a aplecat și sociologul Vintilă Mihăilescu în volumul Vecini și Vecinătăți în Transilvania.

O altă direcție dată a fost aceea de aducere a zi și digitalizării cadastrului și infrastructurii GIS (rețele edilitare). Iată de pildă mai jos pe o hartă, se pot observa cu galben parcelele care sunt evidențiate în registrul de cadastru și a căror situație este certă, cu celelalte nuanțe de gri, tot ce nu e în regulă.

cadastru tg mures

Sugestia suplimentară a fost de cooperare între actorii implicați. De pildă, la Tîrgu-Mureș, între Primărie, ca actor principal, universități, ong-uri, proprietarii de rețele edilitare și ANCPI.

Următorul principiu enunțat: calitatea în spațiul public. Aici s-a făcut recomandarea organizării unor concursuri de arhitectură, singurele care pot scoate ce e mai bun din comunitate sau la nivel național în materie de idei de amenajare în urbanism.

Orașul verde a fost un întreg subcapitol al prezentării care a fost dedicat reducerii consumului energetic, prin izolarea mai eficientă a locuințelor cu soluții eco-prietenoase, prin modalități eficiente de exploatare a deșeurilor organice, prin reținerea apei în oraș, prin conservarea și dezvoltarea zonelor verzi și prin reorientarea față de cursurile de apă, 3 la număr în Tîrgu-Mureș (râul Mureș, pârâul Pocloș și canalul Turbinei).

Capture

Prezentarea Georgianei Branea, Mobilitate – Orașul oamenilor liberi, s-a axat evident pe creșterea mobilității în oraș, prin regândirea facilităților care în prezent sunt orientate exclusiv către mașini. Despre cauze, efecte și ce se poate face, pornind de la ce avem și cum poate fi exploatat mai bine. Evident, cu modele de bună practică, comparații și inclusiv un sondaj de opinie pe teme de mobilitate.

Capture

Capture

Georgiana a pledat pentru încurajarea mijloacelor alternative mașinii (mers pe jos, biciletă, transport în comun) prin soluții de la cele mai minore, neintruzive și ieftin de implementat, până la unele mai complexe, de refacere a infrastructurii existente. Dar tot cu argumente, inclusiv unele de natură economică. De pildă, a demonstrat că un 1 leu investit în infrastructură pentru biciclete, aduce înapoi un profit de 4 lei. Foarte interesant și calculul făcut de Gal Sandor de la Fundația Comunitară Mureș, care a calculat că parcările au un randament de 0,04 lei/mp/zi, în timp ce terasele 1 leu/mp/zi.

Capture

În fine, de menționat și modelele de bună practică date, inclusiv unele aproape de noi, cum ar fi soluția bazată pe Google Transit implementată la Brașov. Tot legat de modificările pe infrastructura existentă, s-a mai propus economia de spațiu public în cartiere, regândirea transportului în comun sau umanizarea spațiului public.

În fine, ultima prezentare i-a aparținut lui Tatar Lehel, care a venit cu propuneri pentru reducerea traficului auto. Principalele soluții propuse de el: dezvoltarea rețelei pentru bicicliști, dezvoltarea transportului în comun cu autobuze și introducerea unor tramvaie care circulă pe o singură șină, dând ca model orașul Clermont, din Franța și de studiat mai aprofundat soluția de relocare a căii ferate și construcția în sensul acesta a unui pod peste râul Mureș.

Comentarii Facebook

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ