Cum m-am dus la CJ să reclam dubla măsură și am dat de cheltuirea autistă a banilor publici

4947

Am decis să particip ieri, 25 februarie, la ședința ordinară a Consiliului Județean. Mi-a atras atenția în special punctul 9 de pe ordinea de zi. Dacă aveți răbdarea să studiați și anexa 2, veți putea lesne observa că CJ va cheltui 1,391 milioane de lei pe acțiuni mai mult sau mai puțin culturale, fără organizarea vreunui concurs de proiecte, așa cum le sunt cerute celorlalte ONG-uri mai puțin norocoase.

Anul trecut am inițiat o scrisoare deschisă semnată de 27 ONG-uri mureșene active și cu experiență îndelungată și oarecare „greutate” în județul Mureș. Subiectul acelei scrisori era modul în care Primăria finanța prin asociere directă ASA-ul. La esență însă, scrisoarea sancționa ideea de dublă măsură și de alocare a unor finanțări discreționar, după aprecierea unor demnitari/funcționari, fără concurs, deformând ideea de competiție între ONG-uri pentru furnizarea celor mai bune proiecte.

Proiectul de la punctul 9, adoptat ieri, perpetuează de fapt în CJ această dublă măsură în ceea ce privește finanțarea proiectelor culturale. 32 de proiecte, din care TIFF obține 170.000 de lei și BookFest 150.000 de lei, iau sume evident mai mari față de ONG-urile care merg la sesiunea de concursuri de proiecte. Așadar, nu e normal ca din taxe și impozitele pe care le plătesc ong-urile mureșene, să fie finanțată concurența lor (cel mai consistent către 2 ONG-uri din afara județului), fără ca ele să aibă șanse egale la obținerea acestor finanțări. Iar șansele egale vin doar din alocare de fonduri exclusiv prin concurs de proiecte. În fine, ca ultim argument proiectul de hotărâre s-a publicat pe site cu vreo oră-două înainte de ședință, fără vreo analiză de impact a evenimentelor de anul trecut. Deci transaprență zero.

Aceste lucruri voiam să le exprim înainte de votul dat în plen, într-o intervenție. Așa că m-am dus înainte de începerea ședinței la secretarul CJ Paul Cosma și am formulat o cerere verbală prin care am cerut să mi se dea cuvântul în calitate de simplu cetățean. Așa cum prevede și regulamentul de organizare și funcționare al CJ: „Art.77. Persoana care prezidează şedinţa publică oferă invitaţilor şi persoanelor care participă din proprie iniţiativă posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi.
Domnul Cosma a opinat diferit față de mine, interpretând regulamentul diferit. Totuși, am reușit să obțin promisiunea de la dumnealui că-l va informa pe președintele Ciprian Dobre despre această problemă. Lucru care s-a și întâmplat. Când ședința a ajuns la punctul 9, după intervenția consilierului Vasile Boloș (revin cu ea mai jos în text), Paul Cosma a primit cuvântul pentru a informa și consilierii județeni legat de solicitarea mea: „L-am informat pe domnul președinte că, înainte de începerea ședinței, domnul Cătălin Hegheș, prezent în sală, a formulat o solicitare verbală de a lua cuvântul la acest punct de pe ordinea de zi. Solicitarea dumnealui se fundamentează pe dispozițiile capitolului 6, articolele 75 și următoarele din Regulamentul nostru de organizare și funcționare, care se referă la situația specială a elaborării și supunerii spre aprobare a proiectelor de acte administrative care au caracter normativ. În opinia mea, în raport cu conținutul proiectului de hotărâre de la acest punct de pe ordinea de zi nu ne aflăm în situația reglementată de art. 75 și următoarele din regulament. I-am comunicat domnului Cătălin Hegheș că cetățenii pot potrivit articolului 85 din Regulamentul CJ se pot adresa autorității deliberative în scris. Sigur că o luare de cuvânt, din partea unui cetățean al județului în cadrul ședinței de consiliu nu încalcă nici o normă juridică superioară acestui regulament, dar în egală măsură dacă procedura de organizare și desfășurare a ședințelor consiliului este reglementată și precizează că anumite lucruri se desfășoară într-un anumit fel orice derogare de la situația reglementată se impune să întrunească opțiunea deliberativului exprimată prin vot. Acesta este punctul meu de vedere.
Toată lumea a înțeles că plenul se va exprima prin vot asupra solicitării subsemnatului de a lua cuvântul, așa că s-a trecut la vot. În timpul votului însă, unul din consilierii din sală, a întrebat ce se votează de fapt solicitarea de luare de cuvânt sau proiectul în sine?. A venit rapid clarificarea președintelui: proiectul de hotărâre. A trecut cu unanimitate de voturi. Solicitarea de luare de cuvânt n-a mai fost supusă la vot nici după aprobarea punctului 9, nici la ultimul punct de pe ordinea de zi, care este tradițional intitulat Diverse.
Și acum să clarificăm de ce domnul Dobre a acționat autist și nedemocratic (total pe lângă spiritul Legii 52/2003 privind transparența decizională), iar Paul Cosma, în opinia mea a interpretat greșit regulamentul. Când spune că solicitarea mea se bazează pe articolele 75 și următoarele „care se referă la situația specială a elaborării și supunerii spre aprobare a proiectelor de acte administrative care au caracter normativ”, neglijează faptul că subsemnatul n-a făcut nici o propunere de elaborare și adoptare de act normativ, ci doar a cerut să i se dea cuvântul pentru a exprima o opinie. Din nou face o greșeală când indică articolul 85 care se referă la cazul în care subsemnatul ar fi formulat o petiție, însă, din nou, nu eram în această situație. Tot el spune singur că „o luare de cuvânt, din partea unui cetățean al județului în cadrul ședinței de consiliu nu încalcă nici o normă juridică superioară acestui regulament”. În fine, articulul 77 invocat de mine, nu are nicăieri o virgulă la final după care să spună că se referă doar la situațiile în care cei care solicită să ia cuvântul au făcut vreo petiție sau vreo propunere scrisă de elaborare sau adoptare de act normativ.
În fine, de remarcat intervenția consilierului județean Vasile Boloș, care i-a atras atenția președintelui CJ că există și alte curente de opinie în comunitate și că pe viitor aceste alocări de fonduri ar trebui făcute în urma unei competiții de proiecte: „Poate ați remarcat că două din manifestările care le avem în programul nostru au un buget sensibil mai mare decât celelalte, este vorba despre TIFF și BookFest. Sunt manifestări de prestigiu în plan național, care, prin eforturile CJ, au fost găsite formule pentru ediții în Tîrgu-Mureș. Manifestarea BookFest, care este de fapt considerat un târg de carte, are ediții la București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Tîrgu-Mureș și Brașov. La toate am găsit sprijinul, fie al primăriei, fie al CJ. Trebuie să spun și să recunoaștem corect că există și un curent de opinie în comunitatea noastră care consideră că anumite cheltuieli în această zonă sunt mai mari decât… nu știu, nu pot să spun cât s-ar cuveni, pentru că e greu de spus cât s-ar cuveni. (…) Elementul pe care cred că trebuie să îl luăm în considerare din partea acestui curent de opinie, este faptul, pe cât posibil, ca fondurile și toate aceste elemente de susținere, dacă se poate, să beneficieze și entități din județul Mureș, care pot să participe la organizare, care pot să beneficieze de acest lucru. Și, în același timp, dacă se poate, să existe o competiție a unor entități locale care să se înscrie în acest program de organizare a acestor manifestări. Sigur, în formule care vor fi identificate în timp. Deci, pentru ediția următoare a programului CJ, eu consider că e necesară o consultare mai largă cu toți cei care doresc, în generarea unui program cultural al județului Mureș și care, în faza preliminară, să își poată exprima punctele de vedere și să vină într-un brainstorming constructiv și să se realizeze, o optimizare e greu de spus, dar să ajungă la o construcție cât mai aproape de ceea ce își dorește comunitatea noastră”.

Singura explicație a președintelui Dobre pentru care preferă să practice dubla măsură a fost: „Este vorba despre o eroare întreținută oarecum… Este vorba de o diferență de regim legal. Legea reglementează pe de-o parte colaborările CJ în domeniul cultural, iar celelalte sunt proiectele pentru sprijin financiar pe care le cer anumite entități, cum ar fi: fundații, asociații, în domeniul cultural, tineret și așa mai departe. Deci este diferență de regim juridic”. De fapt legea dă posibilitatea asocierii, nu te obligă nicăieri. La fel cum nu obligă nici Primăria să dea milioane de euro la ASA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.