Despre democrația funcțională doar pe hârtie – inițiativa cetățenească

2100
Consiliul Judetean (CJ) Mureș

Astăzi e programată o nouă ședință de Consiliu Județean, așa că vom aborda o temă destul de importantă cred eu, deși probabil că va fi percepută ca fiind aridă și lipsită de importanță. Cetățenii județului Mureș au dreptul de a iniția proiecte de hotărâre de Consiliu Județean. Așa spune Constituția, care mai apoi ajunge transpusă până „jos”, în Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Județean. Acesta ne lămurește exact în ce condiții:

„Art.70. (1) Cetăţenii domiciliaţi pe raza judeţului Mureş pot propune consiliului judeţean, spre dezbatere şi adoptare, proiecte de hotărâri.
(2) Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi iniţiată de unul sau de mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă acesta este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a judeţului.”

La cele mai recente alegeri organizate în România, turul doi al alegerilor prezidențiale din 2014, conform AEP, în județul Mureș erau înregistrate 484.060 persoane cu drept de vot. Dacă luăm 5% din această cifră, reiese că pentru a duce în plenul CJ o inițiativă, ai avea nevoie de 24.203 semnături de susținere. Iar asta garantează doar introducerea pe ordinea de zi, votul final, deci controlul, aparține tot votului dat în plen, asta în cazul fericit în care listele trec de verificare. Cităm din același regulament amintit mai sus:

„(4) Listele de susţinători se vor întocmi de iniţiatori pe formularele puse la dispoziţie de secretarul judeţului şi vor cuprinde numele, prenumele şi domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnăturile susţinătorilor.
(5) Listele de susţinători pot fi semnate numai de cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul pe raza judeţului Mureş.
(6) După depunerea documentaţiei şi verificarea acesteia de către secretarul judeţului, proiectul de hotărâre va urma procedurile regulamentare de lucru ale consiliului judeţean.”

Ce se întâmplă în practica de zi cu zi? Rezultatul acestor reglementări este că inițiativa cetățenească pur și simplu nu funcționează. Asta pentru că nici o inițiativă legislativă cetățenească nu a ajuns până acum în dezbaterea CJ. La nivel național situația privind inițiativa cetățenească de lege în Parlament e relativ similară, nici o astfel de lege neproducând efecte până în prezent, deși una din încercări a trecut, însă a fost modificată ulterior de Guvern.

Ce-i de făcut? Ne spun tot cei care ne guvernează în prezent, chiar în programul de guvernare, din care cităm: „Un Guvern deschis și transparent, în dialog cu instituțiile administrației publice centrale și locale, cu societatea civilă și cetățeni — Deschiderea sistemului decizional prin facilitarea participării cetățenilor la inițiativele legislative și la elaborarea politicilor publice(…) și, mai jos, în același document, „Facilitarea implicării grupurilor cetățenești în formularea de inițiative legislative”.

La Cluj, în 2015, Centrul Pentru Studiul Democrației din cadrul UBB Cluj, a publicat anul trecut raportul Reforma mecanismelor de reprezentare politică a cetățenilor în România, din care cităm: „Implicarea cetățenilor este o condiție esențială pentru consolidarea statului de drept. Din acest motiv, considerăm că este necesar să existe un cadru legal care să încurajeze participarea cetățenilor, prin îmbunătățirea ofertei politice, prin sporirea competitivității din cadrul sistemului de partide și din interiorul partidelor, prin micșorarea distanței dintre alegători și aleși locali sau naționali și prin eficientizarea pârghiilor existente de participare a cetățenilor la viața politică (referendum, inițiativă cetățenească, instrumente de participare la nivel local). (…) 

Referendumul și inițiativa legislativa cetățenească trebuie să reprezinte un mecanism aflat la îndemâna cetățenilor, iar voința exprimată prin aceste instrumente trebuie transpusă în practică fără a lăsa loc la interpretări. (…)

Ca practică a democrației directe, inițiativa cetățenească poate spori măsura în care procesele de elaborare a politicilor devin mai participative si incluzive. Ca în cazul tuturor acțiunilor care presupun mobilizarea colectivă a cetățenilor, trebuie remarcată inegalitatea de șanse ce rezultă din dezechilibrele de resurse de care dispun cetățenii. În plus, din rațiuni procedurale care pot limita posibilitatea reală de mobilizare și acțiune, o parte din proiectele inițiate au șanse foarte reduse de a parcurge toți pașii necesari pentru discutarea acestora în Parlament. (…)”

Deci avem pe de o parte guvernanții, iar de cealaltă parte specialiștii în studiul mecanismelor democratice, ambii susținând nevoia de reformare a condițiilor de funcționare a inițiativei legislative cetățenești.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.