O sumedenie de proiecte interesante se anunță pentru dezbaterile și votul de la următoarea ședință ordinară de Consiliu Local, care este programată pentru marțea viitoare, 25 august. Unul din ele se referă la aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru realizarea unui nou pod peste râul Mureș, care ar urma să lege cartierele Aleea Carpați și Unirii.
Trebuie spus din capul locului că în dezvoltarea unui oraș modern plasat pe malul unui râu, apariția de poduri peste cursul apei este firească și necesară. Totuși, ele trebuie să respecte infrastructura existentă, pentru că realizarea lor costă mult, fiind un efort destul de considerabil pentru o comunitate. Pe scurt, nimeni nu cred că va constesta vreodată ideea construirii unui pod, cât oportunitatea amplasării lui într-o anumită zonă.
Exact această problemă a născut dezbateri și în cazul de față, locuitorii din Aleea Carpați fiind cei care au contestat amplasarea lui pentru a lega str. Aleea Carpați de str. Mureșului din cartierul Unirii. Pe de-o parte locuitorii din Aleea (11 asociații de locatari s-au raliat protestului și au întocmit un punct de vedere comun) spun că acesta ar urma să fie amplasat extrem de aproape de ultimul bloc de locuințe, ceea ce ar creea un disconfort pentru locatari și ar intensifica inutil traficul din zonă. De cealaltă parte, cei de la Primărie spun că ar decongestiona traficul și ar ajuta inclusiv locuitorii localităților limitrofe, însă și acest lucru este contestat parțial – de pildă primarul de la Sântana de Mureș nu susține proiectul. Au fost mai multe dezbateri, unele în care Primăria și-a adus oameni din cartierele Dâmbu Pietros și Tudor Vladimirescu pentru a susține cauza, cei din Aleea au obținut totuși într-un final mutarea amplasării în amonte spre sediul Direcției Apelor și într-un final a fost emis în primăvara acestui an avizul de mediu. Detalii despre ce a avizat APM găsiți aici.
Nemulțumirile nu s-au stins, dar Primăria a reușit să le diminueze ca intensitate, iar acum proiectul se află pe ordinea de zi, iar dacă va trece, deschide calea spre organizarea licitației pentru execuția lucrărilor. Intervine acum factorul prețului, unde există două scenarii. În prima variantă, potrivit proiectului de hotărâre, ar costa 38,4 milioane de lei și ar avea 7 deschideri, iar în a doua variantă, cu 4 deschideri, ar costa 43,4 milioane de lei. În ambele cazuri lungimea totală este de 495,95 m, cu o lățime de 7,8 m, la care se adaugă trotuarele și pistele de biciclete, care duc lățimea totală la puțin sub 14 m. Așadar, oricum ar fi, vor fi construiți 14 x 500, adică 7.000 mp de pod. De ce e important de făcut acest calcul? Pentru că așa lucrează standardizat Statul Român, cel care, prin CNADNR a aprobat un cost unitar pentru indicatorul „Investiție de bază – cost unitar lucrări de structuri pasaj/viaduct/pod”, fixat la 4.746 lei fără TVA, adică 5.865,04 lei/mp. Dacă luăm cele 38,4 milioane lei, pentru cei 7.000 de mp de pod, vom ajunge la un cost de 5.485 lei, însă la 43,4 milioane, ajungem la un cost de 6.200 de lei/mp, deja simțitor peste indicativul CNADNR.
E important de reținut și câteva precizări suplimentare. Indicativul realizat de CNADNR este valabil pentru poduri/viaducte/pasaje de autostradă: „Pasaje/Viaducte/Poduri pe autostrada – structuri prevazute la intersectia autostrazii cu alte cai de comunicatie, la traversarea cursurilor de apa, vai sau alte tipuri de obstacole; se realizeaza numai denivelat astfel încât fluxurile de circulatie de pe autostrada sa nu fie în niciun fel stânjenite. Sunt dimensionate pentru clasa E de încarcare si prevazute cu elemente antiseismice, în zona cu gradul 7 de intensitate seismica pe scara MSK”. Iar la date tehnice, se mai precizează că standardul se referă la structuri cu 3 deschideri. Observați, inclusiv din datele Primăriei, că numărul mic de deschideri duce și la creșterea prețului. Cu cât dechiderile sunt mai puține, deci și pilonii de susținere mai puțini, cu atât crește costul final.
Sigur, poate că investiția Primăriei se justifică, dar înainte de unda verde pentru realizarea ei, ar fi bine să fie judecată foarte bine amplasarea podului. De pildă, deși expunerea de motive a proiectului vorbește despre devierea traficului și decongestionare, nu se suflă nici o vorbă despre actualele proiecte edilitare. În ce măsură podul poate prelua trafic greu? Cum e el corelat cu proiectele drumurilor ocolitoare? Oare nu era logică amplasarea lui mai în amonte, mai aproape de proiectele centurilor/drumurilor ocolitoare? Se mai justifică el dacă ar urma să fie construit și inelul de centură în jurul orașului? Nimic din toate aceste dileme nu sunt atinse de expunerea de motive. Totuși, ar fi important de clarificat aceste lucruri, pentru că nu în fiecare zi se aprobă o investiție de 38 sau 43 de milioane de lei din banii contribuabililor.
