Au trecut două luni din 2016, iar de azi suntem în a treia. Timp suficient pentru ca aleșii locali să-și găsească timp pentru a ne spune cu ce ne-au fost de folos anul trecut. Însă, cum, era de așteptat, am fost destul de dezamăgit de rezultate. Să luăm pe rând, începând cu Consiliul Județean (CJ).
Din cei 34 de consilieri, plus președintele Ciprian Dobre, doar 5 și-au făcut timp pentru a ne spune ce-au făcut în 2015. Între cei 30 care nu au găsit timp în 2 luni de zile să completeze acest document, se numără inclusiv șeful instituției, președintele Ciprian Dobre. Cei 5 care au completat acest raport sunt: Eugen Bândea, Vasile Boloș, Anghel Chiorean, Pokorny László și Ioan Șopterean. Cu excepțiile lui Vasile Boloș și Pokorny László, care prezintă rapoarte detaliate în care menționează nu doar prezențele la ședință, ci și amendamentele, propuneri, întâlnirile cu cetățenii, inclusiv prezențele în presa locală, restul rapoartelor sunt subțirele. Eugen Bândea prezintă aproape exclusiv munca de la ATOP, Anghel Chiorean n-are nimic de substanță de precizat așa că abia umple două pagini cu prezențe la ședințe și povești despre cum a citit toate materialele și ce va face pe viitor, deși la realizări e zero. Ioan Șopterean punctează și el cu zero impact la inițiative sau amendamente, însă vine cu o sumedenie de precizări inutile despre legătura sau cu alegătorii (audiențe, participări la tot felul de bâlciuri etc.).
Una peste alta impactul consilierilor în activitatea legislativă a CJ se apropie de zero. Luând în calcul că 99% din proiectele de hotărâre trec fără emoții pentru executivul care le propune, nu greșim dacă numim pe consilieri mașinării de vot. În activitatea executivă nu e treaba lor să se implice, așadar utilitatea lor în CJ tinde să se apropie tot de zero.
Trecem la Consiliul Local (CL) Tîrgu-Mureș. Aici avem 23 de consilieri în funcție, din care doar 9 au rapoartele de activitate pe 2015 publicate. Ce e interesant aici e că sunt consilieri locali care nu și-au publicat niciodată un raport de activitate, deși suntem în ultimul an de mandat. A se vedea exemplele Gombos Csaba sau Molnar Ervin. Cei care și-au publicat totuși rapoartele sunt:
Peti András: Îndeplinind și funcția de viceprimar, Peti András are un raport detaliat care se întinde pe 33 de pagini. Sunt trecute în revistă toate activitățile dumnealui, pe domenii de activitate, sunt amintite proiectele de hotărâre adoptate, dar și neadoptate. Raportul este unul ce punctează foarte mult la capitolul executiv și prea puțin la cel legislativ. Cum dumnealui este totuși și consilier local, așteptam mai multe informații despre inițiativele dumnealui personale, duse în CL, adoptate și măsurat mai apoi impactul. Cantitate mai mult decât calitate, populism mai mult decât rezultate.
Józsa Tibor: Zero inițiative, zero impact. Raportul este de fapt un rezumat școlăresc al activității de ansamblu a comisiei din care face parte și a CL în ansamblu.
Bakos Levente: Zero inițiative, zero impact. O pagină de raport cu niște observații personale cu caracter general și, citez, „am făcut amendamente la proiecte de hotărâre aproape în fieccare ședință”. Absolut nimic concret.
Makkai Grigore: Grosul raportului e format din înșiruirea comisiilor prin care a trecut și participat la ședințe și pe ce teme a luat cuvântul. Ultima parte, cu cine și pe ce temă s-a întâlnit. Zero inițiative, zero impact.
Hints Miklós Zoltán: Raportul e o simplă enumerare a ședințelor la care a participat. Zero inițiative, zero impact.
Soós Zoltán: Enumeră ședințele prin care a trecut și ce anume a semnalat. La modul concret, în lipsa inițiativelor și amendamentelor concrete, consilierul se axează într-adevăr pe luările de cuvânt dese, însă care au avut impact aproape de zero.
Gujan-Herman Cosmin-Lucian: O simplă enumerare de ședințe și comisii. Zero inițiative, zero impact.
Cristina-Ligia Someșan: Ședințe și nume de comisii. La realizări, jurizarea unor proiecte și instituirea unor premii.
Dan Octavian Moldovan: Pe scurt, ședințe, comisii și discuții. Zero inițiative, zero impact.
Ce n-au înțeles consilierii, în marea lor majoritate, este că n-au fost trimiși în CL sau CJ ca să fie mașinării de vot la ordin politic sau instrumente numerice în confruntarea politică. Sigur, legea e proastă și, atunci când se opun șefului de partid, au șanse mari să le fie retras sprijinul politic și să își piardă astfel mandatul (prevedere unică în Europa). Din acest punct de vedere, e greu să îndeplinești cu bună credință și strict prin prisma convingerilor personale mandatul de consilier, însă nimeni nu le poate interzice să vină cu inițiative, studii comparative, amendamente la proiectele de multe ori slabe, să marșeze pentru respectarea legislației privind dezbaterea publică (inexistentă în amebele), să marșeze pentru transparența activității Primăriei, respectiv a CJ, să organizeze chiar conferințe de presă sau dezbateri sau să ia legătura cu colegii lor de partid parlamentari ca să modifice legi, atunci când constată nevoia acestor modificări. Sau să facă toate acestea măcar până la retragerea sprijinului, de care vorbeam mai sus. Tot e ceva mai mult decât să avem simple mașini de vot. În eventualitatea în care avem astfel de consilieri locali/județeni, le recomand parcurgerea Ghidului consilierului local, editat de Asociația Pro Democrația.
