Chiar și la o analiză superficială, instituțiile publice din Mureș dovedesc lipsa transparenței

1762

Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic a început să publice o serie de analize și monitorizări. O parte din ele se referă la transparență și fac o radiografie destul de sumară, fără să intre prea mult în detalii și în funcționarea de fapt a Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Începem cu analiza consiliilor județene, situație valabilă la data de 28 ianuarie 2016. CJ Mureș punctează destul de bine în raport cu toate celelalte consilii județene din țară, existând o singură rubrică lipsă din toate cele analizate, respectiv nepublicarea Bilanțului contabil pe anul 2014. La rubrica Observații/bune practici, se mai precizează: „Ghiduri, sectiune ong, lista asociatii intercomunitare, arhiva foarte bine structurata, Rapoarte de evaluare pentru 2015 pe ambele legi, raport de activitate al CJ pe 2015, BI pe 2015, lista asociatii intercomunitare, audiente anticoruptie, responsabili separati-544, 52, relatia cu organizatiile neguvernamentale si responsabil privind informatia de mediu, contracte- procedura de achizitie si termene de garantie”. Ce nu scrie, este că de fapt legea transparenței decizionale, 52/2003 de fapt în practică nu funcționează. Nu se organizează dezbateri publice, iar atunci când cineva într-adevăr încearcă să participe la procesul de luarea de deciziei, cum am încercat noi, nu primește nici măcar ocazia să își exprime o opinie, instituția încălcându-și propriul regulament. Aici de fapt suferă analiza, pentru că se vede că e făcută dintr-un birou din București, fără consultarea realității din teren.

Mergem mai departe la analiza municipiilor reședință de județ, valabilă la 9 februarie 2016, unde e situația exact inversă față de CJ. Primăria Municipiului Tîrgu-Mureș are una din cele mai lungi liste de documente sau informații lipsă de pe site-ul propriu, care de fapt devine astfel mai mult instrument de propagandă, decât de informare a cetățeanului. Să trecem în revistă lipsurile, ca să înțelegem mai bine: acte normative de funcționare și organizare a structurii, atribuțiile departamentelor, numele și prenumele persoanelor din conducere și ale funcționarului public responsabil cu difuzarea informațiilor publice, sursele financiare, bilanțul contabil pe 2014, programele și strategiile propri, lista cu documente de interes public, lista cu categoriile de documente produse/gestionate conform legii, achiziții publice 2015. După cum lesne se poate vedea, pe cei din Primărie se poate spune liniștit că nu-i interesează absolut deloc respectarea Legii 544/2001 și informarea corectă a cetățenilor. Deși se cheltuie anul acesta aproximativ 2,3 milioane de lei pe comunicare, de fapt, după cum se poate vedea, nu se comunică, ci se face campanie unor persoane din Primărie, care apar zilnic în comunicate de presă sau emisiuni televizate în presa locală. Asta, în timp ce informațiile cu adevărat relevante, sunt în continuare ținute ascunse, în cel mai fericit caz eliberate pe cereri făcute pe lege, însă și acolo, nu întotdeauna. În aceste condiții, singura observație legată de bune practici, se referă la publicarea calendarului de evenimente organizate de Primărie. La fel ca la analiza consiliilor județene, se vede superficialitatea analizării modului în care legile transparenței se aplică. Iar la asta putem adăuga și lipsurile acestor legi, nu puține la număr.

Comentarii Facebook

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ